sâmbătă, 23 noiembrie, 2019
Prima pagină / Poezii Filosofice / Un rob si-o roaba…

Un rob si-o roaba…

Un biet copil sarac era mahnit de amaraciune

Avand speranta-n fata sa si roaba-i e pamantul

Cu palmele-i crapate-n foc isi incalzeste ochii de taciune…

Si asa calcand in drumul sau in toale ii canta vantul…

 

Robul sortit ca sufletul sa si-l lezeze ,sa munceasca

Si canonit de-a sa sortire..traieste vast al lui pamant

Un mic petic langa campie unde nu cresc nici maracinii de asprul vant…

Si amintirile cu mintea lui in toiul noptii iscoade sunt sa ceara pacea sufleteasca…!

se încarcă...

Despre robertto

avatar
As vrea sa fiu al lumii ceas  Sa pot sa-ntorc cosmarul  Si arma este al meu glas  O sa rapun amarul....    O sa m-arunc din Univers  Nemuritor si rece  O aura imi este vers  Razboiul sa-l inece...    As vrea o armata ca sa fim  Copii rapusi o data...  Sa aducem inapoi...murim  Sa fim ca altadata...    As vrea pamantului sa dau  Speranta si destin  Si inapoi eu am sa iau  Durere si declin...

Răspunde

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>