Inimiile ne sunt ghețare,

Gânduriile sunt hoinare,

Trecătoare este lumea,

Peste ea se așează bruma.

Călăuza vieții noastre,

Este într-un miez de noapte,

Răvășită printre șoapte,

Precum este răvășită,

Luminița din orbită.

Culori fermecătoare,

Curcubeul rupt din soare,

Gânduri pierdute în zare,

Hoinărind încet agale,

Precum albina din floare-n floare.

Inimi frânte plângătoare,

Lacrimi fără încetare,

Viața este trecătoare,

Precum apa curgătoare,

Prin nisipuri mișcătoare.

Întuneric sau lumină,

Vreme bună s-au furtună,

Noapte albă , clar de lună,

Oaie neagră fără turmă.

De cu zori și până seară,

Hoinărind pe-a vieții dramă,

Cuprinzându-ne o teamă,

Și cu inima de gheață,

M-ai comitem câte-o faptă.