Privesc...

Icoana pictata de mainile mele,

Soarele cum lupta cu norii.

Aud...

Clopotele bisericilor cum bat,

Glasul ce striga in mine ,,mai stai!,,

Visul!!!

Il vad atat de real,

Dar...

Nu-mi amintesc cartea primita

Si ma-ntreb oftand in zadar,

Sunt raspunsuri prea multe,

In asteptarea atator intrebari.

Nestiind...

Vor cunoaste vesnicia mute,

Urmand zecile de carari.

Totusi...

Nu vreau sa ma opresc aici.

Vreau sa inteleg ce ascunde timpul,

Vreau sa privesc din locul Tau,

Sa simt durerea omeneasca,

Asa cum semintele lupta sa incolteasca.

Omule...

Al carui urmas sunt.

Continua sa mergi si spera luptand,

Croieste-ti ,ea viata invatand 

Si zambeste, zambeste privind pamantul,

Bucura pe Dumnezeu Sfantul.