Suflet asupritor

 

Sunt prizonierul propriului meu suflet
Și îl urăsc, căci greu mă chinuie
Doar eu aud ce spune propriu-mi urlet
Mă simt de parc-aș fi bătut în cuie

Să evadez, am încercat, fără să pot
Și am rămas un simplu deținut
Am căutat zadarnic antidot
S-a dus tot ce vreodată am avut

Nu vreau să știu nimic de voi
Cei ce odată v-ați întors și ați plecat
Pentru mine nu mai este niciun “noi”
Sunt numai eu, acel neadaptat

 

Notă medie: Adaugă nota ta
crisego
01/02/2012
 

marcheaza ca spam / indecent Raporteaza Poezie
Comentarii (0) Adaugă comentariul tău