Sfârșitul ”unei” lumi

Aștept autobuzul ce te duce... E în stație și nu vrei să cobori. Sunt între, viață, moarte, la răscruce... De ce-mi faci suflet greu... să mă omori? Nu vezi că mă topesc și nu mai pot, Am ochii ficși, unde mă uit, te văd pe tine... Eram băiat isteț, acum sunt un netot! Mă întreabă toți de sunt bolnav... Le spun că-s bine. Nici să zâmbesc nu pot, nu am putere, Am trupul strâns, îmbătrânesc de tânăr. Prieteni, zilnic mă invită, la o bere... Sunt singur, sunt tristețe, sunt durere...Îs fără număr!!! 01.07.2010

Notă medie: Adaugă nota ta
Poet ConsacratModeratorgoeteri
04/12/2010
 

marcheaza ca spam / indecent Raporteaza Poezie
Comentarii (0) Adaugă comentariul tău