Salcia

M-a atins pe trotuar -se pieptănase-n dimineață- să-i plătesc mângâiere. N-am niciun numerar -Tocmai cheltuisem pe-o viață de albine- ce-au supt-o de miere. Nesfârșit mă întorc de-atunci s-o alint cu atingeri pe florile-i lungi și de puf din cosițe efilate, în lunci... Să-mi dea simțuri de îngeri cu răcoarea, în schimb de năduf. E fata-n fuioare, înaltă cu șnururi de verde ce plânge în non-stopul de veci. N-o mai vreau pe o altă, doar ea îmi dă loc a m-așterne sub plete, pe umeri de mal, calzi și reci. Îi jur să-i fiu pururi o apă să-i adăp rădăcini. De mă sec, lacrimi să-i dau, lângă ea să-mi fac groapă, să-i aduc pelerini... Etern să-i fiu soț, să nu plec, doar să stau. Oh salcia plânsului vieții dă-mi din trupul ce ai, mângâieri, infinitul mi-l fă, mâine în ieri... Amurg să îmi iei, dă-mă în veci... dimineții. 03.07.2010
Notă medie:
Poet ConsacratModeratorgoeteri
04/01/2011
 

 marcheaza ca spam / indecent Raporteaza Poezie
Comentarii (3) Adaugă comentariul tău
Eva Fekete   
    sunt de acord   nu sunt de acord   marcheaza ca spam / indecent   		acum 1 an
Imi place felul in care scrii;)...''Amurg să îmi iei, dă-mă în veci... dimineții'',foarte frumos!!!
goeteri        sunt de acord   nu sunt de acord   marcheaza ca spam / indecent   acum 1 an
Încântat pentru aprecieri. Un an nou fericit, doar ”alint cu atingeri pe florile...”!!!
Eva Fekete        sunt de acord   nu sunt de acord   marcheaza ca spam / indecent   acum 1 an
Multumiri:),si eu va doresc un an cu mii de impliniri si cat se poate de fericit!!!