Rugăminte

Mi-am luat vacanță să te văd

Aveam un dor nebun de tine.

Credeam că singur e mai bine...

De-atuncea viața-i un prăpăd.

 

Visam ”sublim” și nu vedeam

Că sunt departe de-un ”model”...

Vedenii aveam, mă înfierbântam;

Mi-am pierdut timp, nu mai am țel.

 

Eram nebun de întâlniri,

Credeam că ”noul” e mai bun

Fără să știu că-s doar ”veniri”

Și totu-i gol, nu-i simț, nicicum.

 

Doream vâltori și ”stress” continuu

Să am ce nu mi se dădea.

Uram candoarea în rectiliniu

Și mângâierea la o cafea...

 

Mi-e dor, sunt obosit de gol

Nu mă înțelege nicio ființă.

Amant, să fiu, nu mai vreau rol;

Sunt doar smerit și cer căință!

19.06.2010

 

 

 

 

 

 

 

Notă medie: Adaugă nota ta
Poet ConsacratModeratorgoeteri
05/10/2010
 

marcheaza ca spam / indecent Raporteaza Poezie
Comentarii (0) Adaugă comentariul tău