Parașutistul

Sfidează gravitația-n planaj de-o umbrelă, cu mintea în imponderabil. E-o gazelă sărind din trambulina aripată, mișcătoare, spre-o sinucidere antrenată, o provocare. Ce-i zboru-n fond?... Un contemplu al căderii din visul de înalt, splendoarea, sensul vrerii peste-un taboo al desprinderii de sol, spre cer; unde doar temerar întâlnește sunet în eter. E-un ireal, de-a face altfel, exibiționistul 'n cădere liberă, în suflet, cum artistul; probează fizica în legi cu iz de axiomă făcând din ceruri, explorare-n loc de dogmă. Se-apropie amețitor de solul tare Sfidând păduri, abisuri, munți sau mare... E îngerul sosit din club privat, ce-i Paradisul! E-un vis semeț de zbor... căzut, PARAȘUTISTUL . 09.07.2010

Notă medie: Adaugă nota ta
Poet ConsacratModeratorgoeteri
26/02/2011
 

marcheaza ca spam / indecent Raporteaza Poezie
Comentarii (0) Adaugă comentariul tău