OMUL PIERDUT

Caut omul pierdut intr-o seara,

Omul din mine, omul nebun.

Nu vreau sa treaca si aceasta vara,

Nu vreau sa accept intunecatul drum.

 

Nu vreau sa fiu o umbra trista,

Ma dor inimile universului in care exist,

Ma doare cosmarul care persista...

Iubirea nascuta intr-un fabulos vis.

 

Mie teama sa aleg ziua,

Mie teama sa aleg noaptea,

Ma dor lacrimile celor din jur,

Ma dor barajele dintre noi,

Ma dor nelipsitele ploi...

 

Privesc ingandurat spre cer

Si incerc a intelege,

Greutatea de a culege...

Ma recunosc ca fiind acelasi urmasi,

Ma simt neputincios a face doi pasi,

Dar trebuie...trebuie:

Sa-i inving pe toti cei ramasi.

Notă medie: Adaugă nota ta
Poet ConsacratModeratorDaN IOAN GROZA
23/12/2011
 

 marcheaza ca spam / indecent Raporteaza Poezie
Comentarii (0) Adaugă comentariul tău