Nu cred că mai sunt

Adie un suflu de gheaţă

Natura de mult a-mpietrit,

Iar viscolu-mi bate în faţă

Şi totuşi eu nu simt nimic.

 

Nu-mi pasă că gerul mă-ngheaţă,

Nici aer nu am să respir.

Iar pieptu-mi e stană de piatră,

Iubite, de când ai fugit.

 

Sunt zile când dorul mă-ngroapă,

Şi nopţi când nu vreau să exist;

Iar ochi-mi cern fulgi de zăpadă

Dar mintea îmi spune că plâng.

 

Privirea-mi emană tăcere,

Şi buzele-s mute de mult.

Trăiesc în momente efemere.

De când ai plecat, nu cred că mai sunt!

Notă medie:
Poet ConsacratModeratorLittlelady
08/02/2012
 

 marcheaza ca spam / indecent Raporteaza Poezie
Comentarii (4) Adaugă comentariul tău
Marian Bogdan   
    sunt de acord   nu sunt de acord   marcheaza ca spam / indecent   		acum 3 luni
:X:Xfrumoase vorbe pusa-i tu in versuri!
Littlelady        sunt de acord   nu sunt de acord   marcheaza ca spam / indecent   acum 4 saptămâni
merci frumos pentru apreciere :)
Clara   
    sunt de acord   nu sunt de acord   marcheaza ca spam / indecent   		acum 3 luni
Foarte frumos ai exprimat toate aceste sentimente aduse de viscol. Felicitari!
Littlelady        sunt de acord   nu sunt de acord   marcheaza ca spam / indecent   acum 3 luni
multumesc frumos, Clara:)