Incertitudine

Am mintea-n rătăcirea de nestăpânit În culoarele din stratul de inconștient. N-am forța concentrării pân’ la infinit... Naturii ce m-a înșelat, îi sunt petent. Ținutul nopții naște înspre zori de zi Și ziua nopții-i mâinele-n spre ieri; În vis e-amestec din ce-a fost, cu ce va fi, Iar ziua-mi zboară-n gând spre nicăieri. Sunt prins de iele și de zânele abstracte Și Făt-Frumoși se convertesc dragoni; Nici nu cunosc ce-ascunde fiecare-n parte... Mă lupt în virtual, fac parte din demoni. E șirul nesfârșit de profunzimi murdare P-ascuns învălmășite-n ura dintre euri; Totu-i răstălmăcit, de pururi, cu neclare... Trăim pe bucățele, nu-i o viață, sunt eseuri. 19.08.2010
Notă medie: Adaugă nota ta
Poet ConsacratModeratorgoeteri
13/05/2011
 

 marcheaza ca spam / indecent Raporteaza Poezie
Comentarii (0) Adaugă comentariul tău