|
Cum soarele, ce ne va arde într-o zi Și luna se va prăbuși din 'nalte ceruri; Nu-i vina ignoranței, de-a nu ști, Să scoatem adevăr, dintre misteruri.
Ne pierdem timp în dușmănii și crime De mii de ani, în loc, tot, să iubim Și singuri ne-acordăm drepturi divine; De cine glob... să descotorosim!?
Creații ori evoluții de am fi, Nu are vină șobolanul din canale; Nici de-a-ndura mizerii de-a trăi, Sau de-a nu fi model, pentru jurnale.
Ne-am pus în gând, comete să distrugem -Și nu noi le-am creat- și nu știm scop. Și răzbunărea, în cântar... o punem??? Doar ce-am plătit, deja, tribut lui Halley Bopp!...
Agnostici cu pretenții, invocăm Drept, de-a da ființei calificative; La șarpe îi luăm pielea și o-mbrăcăm Și lovind cai, cu bici îi umplem d-invective.
Păianjen ștergem, doar că-i inestetic Și slugi ne-alegem, de servit la masă... Eutanasiem, purtând discursul în patetic, Crezând că ordinea, este neștiința crasă.
Avem drept, oare, de-a crea criterii Pentru frumos, corect sau pentru bun, În loc să ne-acceptăm, parte a creerii, Cu umilința de-a fi parte din comun?!?...
Suntem mai răi ca fauna și flora -Ce-n rase, specii, necondiționat, Nu vor trăi Sodoma și Gomora- Căci se susțin nativ, nu știu păcat?!
Urâm, nedrept, anume existențe Având criterii false, personale?! Niște infatuați, în fapt, incompetențe!... Inteligenții-n top, cu craniile goale!
În practicile teoriei eronate, -Pretinși la cursa cine-n vârf să fie- Fals ne susținem unica dreptate; De-a avea doar singuri... dreptul la prostie!?!
În fond, tot ce există are-un rost; Nu-i sens să-i stabilim întâietate Fără de drepturi de autor, la bun sau prost... Existența-n sine nu-i... culpabilitate! 25.11.2010
|