De-aş fi eu Pământul tu-ai fi a mea Lună,

M-ai seduce-n noapte cu-n parfum astral...

Nimeni n-o să ştie,nimeni n-o să-mi spună

Ce enigme ascunzi...tainic,magistral.

Tu mi-ai sta de veghe,tu a nopţii mamă...

Prin lumina-ţi albă,des m-ai săruta;

Taine nepătrunse...note-n a ta gamă...

Iar ca mulţumire,veşnic ţi-aş cânta:

„Fără tine noaptea ar fi prea sinistră,

Fără tine stele...toate-ar dispărea...

Fără tine bolta...doar o pânză tristă...

Rece şi amară ar fi soarta mea.

Numai a ta faţă,Luna mea duioasă,

Vreau să îmi zâmbească,prin raze cuminţi;

Vreau la miez de noapte să îmi fii mireasă,

Vreau la mii de stele să le fim părinţi.”

De-aş fi eu Pământul,iar tu a mea Lună,

M-aş ruga într-una Celui Preamărit;

Mi-aş jertfi oceane,mi-aş tăia o mână...

Doar să nu mai vină crudul răsărit.

                                                      24.01.2012