|
Nu știe să ceară, cunoaște ofrandă; De rană de trup sau de spirit nu știe... În ger, credincios, va dormi pe verandă Și-n zori te deșteaptă-n sublim, feerie.
Un fir de mătase-i ieșit din cocon, O pulbere fină-n carat de lingou... Mișcări de-adiere-n atins de-un pardon, Cum strigăt de dor, la iubirea-n ecou.
Șuvițe de miere, întinse-n nectar, Las dâră suavă de dulce Zefir; În pas nu se simte, e-n zbor de Icar Și haina-i de înger, uman patrafir.
De-atingi neființa-i -precum hologramă De fum în culori de-un pastel cafeniu- Am frica să nu-i rup fuiorul, căci drama E-n colț... doar așteaptă eroul sa-i fiu.
Privirea-i de luciu, cu cald de cafea, În glas cu reflexe-i vioară de-Amati... Expiră elixiruri de crin și lalea; Vorbirea-i sonată sau lied de Lipatti.
În susurul vorbei, de suflet și calm, Urechile-mi cântă cineli de Vivaldi... Răspunde-n fior la recitul de psalm; În apostol ți-e idol... 'n străjer Garibaldi! 16.10.2010
|