joi, 21 noiembrie, 2019
Prima pagină / Poezii Filosofice / O frunza-n vant

O frunza-n vant

 

Simt un fior,

cand umplu foi,

cu ale literelor ploi,

care-mpletite vor,

sa-ncerce a deschide-o poarta,

spre adevarul,

ce exprima nu-l vor putea vreodata,

lantul lor.

 

mi-e dor,

sa vad culori straine ochilor,

pictand petalele de flori,

crescute-n lacrimi de viori,

sub senini nori.

 

Simt un fior,

cand vad o frunza clatinand,

rupta de vant,

purtata-n brate-o-vreme apoi,

abandonata pe pamant.

 

Dar stiu, ca n-a murit acum,

acum a renascut, caci in noroi,

e-al vietii cufar

Unde-mpreuna apa, vant si frunze noi

si-o samanta divina se-ntalnesc,

tesute de lumina, 

intr-un nufar.

 

Viata e doar un pas

in ce n-a fost,

din ce-a ramas,

spre mai frumos,

caci omul este frunza,

nu din copac sau pe pamant,

ci frunza-n vant.

 

se încarcă...

Despre Hoinar

avatar

Răspunde

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>