marți, 19 noiembrie, 2019
Prima pagină / Poezii de Dragoste / Limba,comoara omenirii

Limba,comoara omenirii

Avem o limba pretioasa
Din mosi-stramosi purtata-n gind,
Culeasa chiar din bolta-albastra
Pina la ultimul cuvint.

O,limba noastra cea mareata
Ce arzi in vesnica faclie,
Din zi in zi tu ne dai viata,
Ne dai speranta si-avutie.

Avem un grai prea-uimitor
Ce s-a nascut din vesnicie
Si de-ar mai fi chiar vreun razboi
Imi revarsata-i singele,pentru a ei domnie.

Am vrut sa spun si la-nceput,
Si vreau s-o spun si la sfirsit
Ca limba,este o avere,
Ca este-un dar nemarginit.

Si tineti minte de la mine,
Mai valoroasa nu e nimeni,
Caci fara ea nu crezi in sine
Lasata-ti sufletu-n suspine.

se încarcă...

Despre peter

avatar

Răspunde

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>