luni, 18 noiembrie, 2019
Prima pagină / Poezii Filosofice / La mormantul lui Mihai Eminescu

La mormantul lui Mihai Eminescu

Vestminte sa porti negre, frumoasa Romanie

Cantare iti aduce de sus falnic luceafar

C-acum in cartea vietii recita vesnicie

A lumii orizont si nemuririi cale de natiune cufar

Un Eminescu mort !

 

Armonioasa,verde e cetina de brad! Suspina

De dorul lui…E imparat din cer n-o sa mai vina !

Din catafalc simplu sarac plecat in drumul negru

Asculta corul dirijat in carul sau funebru…

Luceafarul se stinge !

 

Plecat esti sus, te plang romanii acum sub teiul sfant

Nepasator ca un batran ti-e crinul pe mormant

Avutul tau ne lasa mut…pe bolta in departare

Privesti cu dor in Ipotesti copilariei zare…

Cade amarul !

 

Te plange o tara-ntreaga, te plange o Romanie,

Te plang copii-n sat, te plange loc natal

Din stele si in astrii te ascunde a ta feerie

Se canta trista jale e doliu national

Geniu sublim !

 

Ai fi trait in veci de veci…Mihaie proletare

Mai ai un singur dor…Adio…frumoasa visatoare!

S-a dus amorul Romanie si floare albastra-i esti

Ramas e glasu-n poezie de-ai vrea sa il iubesti

Luceafarul e viu !!!

se încarcă...

Despre robertto

avatar
As vrea sa fiu al lumii ceas  Sa pot sa-ntorc cosmarul  Si arma este al meu glas  O sa rapun amarul....    O sa m-arunc din Univers  Nemuritor si rece  O aura imi este vers  Razboiul sa-l inece...    As vrea o armata ca sa fim  Copii rapusi o data...  Sa aducem inapoi...murim  Sa fim ca altadata...    As vrea pamantului sa dau  Speranta si destin  Si inapoi eu am sa iau  Durere si declin...

Răspunde

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>