joi, 23 mai, 2019
Ghiocelul

Ghiocelul

Nu stiu ce-a fost în pădurice…
Poate au pătruns cateva raze de soare deşirate,
Poate a trecut pe acolo un murmur confuz, primăvăratic
Sau poate s-a auzit un ciripit mai prelung, zburdalnic…

A fost însă de ajuns…
Ghiocelul n-a mai aşteptat îndeajuns,
A strigat în toata galeria din pământ,
Că iarna-i gata, că de acum e frunză-n vant…

Degeaba au strigat cu toţi că-i rece,
Că nu se aude cum Soarele trece
Prin crusta de pământ îngheţată.
Nu puteau întelege cum de a venit primăvara, aşa, deodata.

Ghiocelul nerăbdător a inceput să sape,
Cu mâinele goale, sătul de nesfârşita noapte.
A sapat în locul unde a văzut ultima oară dâra de lumină,
Înainte sa cada alba cortină.

Flămând şi istovit el a pătruns,
Dintr-o lovitură şi ultimul strat de sus.
În loc de multă lumină şi soare,
Era alb, o nea covârşitoare..

N-a mai apucat să de-a înapoi,
Viforul l-a facut un dalb sloi.
Din pământ s-a auzit un murmurat:
Săracul, aşa a fost de mic, neastâmpărat.

22 februarie 2019

se încarcă...

Despre vlaicu.traian

avatar

Răspunde

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>