miercuri, 20 noiembrie, 2019
Prima pagină / Poezii despre Natură / Delir… insolant

Delir… insolant

Pe plaja vieții mă plimbam,

Mă ardea nisipul la picioare…

În suflet tot copil eram

Și mintea-mi caldă, de la soare.

 

Nu era țărm, pentru visare…

Cu ochii în mare mă pierdeam.

Zburam cu pescărușii-n zare,

Dorințe în vis întrezăream.

 

Pluteam cu sufletul ușor

Și mintea mă ducea la înot…

N-am aripioare, nu-s fuior;                                                                                     

Capul mi-e în val și tălpi pilot.

 

Trup nu mai am, e un gol imens,

Doar inima, o cred că bate,

Plămânii-s plini de Univers;

Sunt sigur de eternitate.

 

Respir amestec aer-sare,

Broboane de apă, calde-am simț,

Mă înalț mai sus de depărtare,

Mă afund cu pește-spadă, îs zimț.

 

Și zbor înot, totul e undă,

Cu coborâri și cu urcări…

Azurul simt că se scufundă

Și norii se prăvale-n mări.

 

Mă învârt într-un total melanj,

Tornadă sunt, Triunghi Bermude,

Planeta o îndrum într-un deranj;

Făptaș ce sunt, n-am cum m-ascunde.

 

Aproape ce sunt de dezastru

O rază simt că mi se întinde…

O cheamă Sirius, e un astru;

Printre parfumuri mă cuprinde.

 

Sunt la sfârșit de meditații

Întors sunt iarăși în uman…

Nebun, ieșit din insolații;

Transpir ! Iubire… mi-e liman.

17.06.2010

 

se încarcă...

Despre goeteri

avatar
Dr.m.ph.v. Montreal din 1982 Scrisul... din 21 martie 2010 Pasiune ...”O altă Românie” Pasiune... ”Nemurire” Hobby...  Marea...

Răspunde

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>