joi, 23 mai, 2019
Prima pagină / Poezii despre Natură / CAVALERII PRIMĂVERII

CAVALERII PRIMĂVERII

CAVALERII  PRIMĂVERII

-         (27.05.2015) -

 

Ghioceii când şoptesc

“Râde iarăşi primăvara”

vor să-ţi spună:

-         Te iubesc,

am venit să-ţi luăm povara

căci,  de-atâta iarnă grea

sufletul ţi-a oboist,

deie Domnul ce va vrea…

Hai cu noi în Infinit!”.

 

Şi, plecăm spre infinituri…

 

Ei, lumina o sfâşie,

se ascund în labirinturi,

nu gândesc la împărăţie!

 

În aceste clipe grele,

floarea movă de brânduşă

se uita printre zăbrele…

Căci, avea lacăt la uşă!

 

Din a sa cămară mică

alerga spre noi cu dor,

ageră ca o furnică,

şoapta-i  dulce de amor:

 

-         Ghiocei la colţ de lume,

ghiocei la colţ de veac,

ghiocei….veniţi a-mi spune

că iubirea n-are leac?!…

 

Ghioceii mei din suflet

se trezesc încetinel

şi, atunci, încep să cuget:

“A sunat un clopoţel?!”.

 

Văd un clopoţel din aur

ce bătea nervos în poartă

cu trei limbi, ca un balaur

și se blestema pe soartă:

 

-         Fire-ai tu, Destin, să fii!

Unde pot să te găsesc?

Dintr-o joacă de copii

am ajuns să te iubesc!

 

Şi, cum îşi dorea să moară

tristul nostru Clopoţel,

chiar din joacă, într-o doară,

se transformă … în inel!

 

Ghiocei de după culme

se ivesc încet, încet

şi păşesc în noua lume

într-un dans dar…în duet!

 

Fiecare dă să fie

marele câştigător,

dar,  această bătălie

mai vrea ceva: un actor!

 

Cineva îşi aminteşte

de Crăiasa din căsuţă

care plânge… că-şi doreşte

un duet, doar e drăguţă!

 

Şi, cum să deschidă uşa

ferecată în fier şi zale?!

Aruncă discret mănuşa

unui cavaler, în vale.

 

Stropi de rouă se închină

zorilor de dimineaţă….

În secret, încep să vină

cavaleri pe cai de ceaţă.

 

Unul singur e la pas.

El nu vrea să aibă grabă….

A luat ce-a mai rămas:

un inel… şi râde în barbă!

 

Concurenţa este dură…

Mii de ghiocei la poartă

se întreabă cum se fură

o crăiasă… a lor soartă.

 

Oh, începe bătălia

cavalerilor din veacuri…

Îşi aruncă pălăria

dar, degeaba! Nu au leacuri.

 

Miile de cavaleri

au pierit pe câmp de moarte…

Parcă-i azi, parcă e ieri,

parcă, totuşi… nu se poate!

 

De ce, Doamne, ai plecat

de la mine, din chilie?…

De ce, Doamne, ai lăsat

să se întâmple aşa urgie?

 

Doamne, unde am greşit?

Tu… mi-ai zis să-mi caut soarta!

Suflet trist, neprihănit…

De ce nu i-ai deschis poarta?!

 

Numai ce îşi şterge ochii

floarea movă de brânduşă…

Se împiedică în rochii

dar, tot fuge către uşă

căci, în prag, la miezul nopţii,

obosit şi plin de dor,

se dădea de ceasul morţii

dragul nostru călător.

 

-         Care-ţi este supărarea,

călătorule pribeag?

-         Cred că am greşit cărarea…

Căutam un suflet drag!

 

-         Şi… de ce, mă rog, anume,

spui că nu ai dat de el?

-         Fiindcă am purces în lume

nu doar eu ci, şi-un…inel!

 

 

 

“Da?!”Se minună Crăiasa

deşi nu-i venea a crede

ştiind că va fi mireasa

după ce inelul vede.

 

Domnul nostru cavaler

alb, în strai de sărbătoare,

se îndreaptă către cer

şi se transformă în…floare!

 

Dar, Inelul, prieten drag,

ce i-a fost drept călăuză,

se pogoară el în prag

şi convinge strict pe muză:

 

-         Draga noastră floare mov!

Rogu-te, nu refuza

să dai voie în alcov

unui prinţ…e vremea rea!

Acest înger e din ceruri

şi-a plătit cu preţul vieţii,

stând în ploaie, stând în geruri,

pentru tine, Fată a gheţii!

 

Epilog:

Cavalerii trec în lume…

Oare, ce vrem a le spune?!

Cavalerii trec în lume…

-         Vă iubim, dorim a spune!

 

se încarcă...

Despre emma_hartt

avatar
Încerc să scriu POEZIE și nu PROEZIE așa cum încearcă cel care nu creează nici proză, nici poezie....

Răspunde

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>